Proiect-sens: sindromul salvatoarei sau cum am rămas fără prieteni după nuntă

de Raluca Rotaru | Distribuie acest articol:

Dacă un individ este capabil să iubească profund, se iubește inclusiv pe el. Dacă știe doar să îi iubească pe ceilalți, el de fapt habar n-are să iubească.

                                                                                        ~Erich Fromm Arta de a iubi~

 

Anul trecut m-am căsătorit. Petrecere faină, presărată cu veselie, oameni frumoși, mâncare delicioasă și muzică numai bună de dănțuit toată noaptea. Insă totodată, a fost și un bun prilej pentru a-mi tria lista de prieteni. Au fost persoane care nu mă așteptam nicicum să nu vină și invers, persoane de la care nu aveam nicio pretenție să vină și supriză, au apărut. Bineînțeles, fiind sub efectul adrenalinei nunții, n-am stat prea mult să rumeg situația. Însă când ne-am întors din “săptămâna de miere”, am luat la disecat situația. Fiecare din ei a avut motivele lui, sincer, unele nu erau deloc plauzibile, dar nu asta conta. Ci faptul că eu am crezut atâta timp că oamenii aia imi sunt prieteni, că mă pot baza pe ei, că pot și vor să fie lângă mine într-un astfel de moment important. Dintr-o dată, intreaga mea lume imaginară “plină” de prieteni mi s-a năruit. Incetul cu încetul, analizând fiecare relație în parte, mi-am dat seama că acele relații au existat pentru că eu mai mereu am fost o salvatoare, acea persoana care îi cautam, îi sunam, le dădeam mesaje, eventual planificam diferite întâlniri, cine, mese, grătare. Acea persoana care se oferea sa rezolve din problemele lor, crezând că așa le pot demonstra cât sunt eu de bună prietenă. Da, eu eram cea care îi suna sau se ducea la aniversările lor, le trimitea veșnicele mesaje de Crăciun, Revelion, Paște. Insă oamenii aștia știau prea puțin despre mine, despre nevoile mele, despre tristețile mele, despre suferințele mele sau iată, despre bucuriile mele. Căci mai mereu era vorba despre ei! A fost foarte clar rolul meu de salvatoare în relația cu ei; a fost interesant căci până atunci nu simțeam asta nicicum. Clar, aveam beneficiile mele din acest rol. Mă simțeam utilă, importantă, simțeam că fac ceva pentru ei. Insă când mi-am dat seama de rolul jucat, am decis să renunț la el. Zic gata, sunt pregătită pentru o altă etapă, prefer să am o mână de prieteni care să înțeleagă reciprocitatea unei relații de prietenie decât mulți care nu-mi sunt prieteni adevărați.

Ăla a fost un moment decisiv din viata mea….iar incepând din acel moment, încetul cu încetul au inceput să iasă, unul câte unul, toți cei pentru care fusesem cândva salvatoare.

Dar ce presupune acest rol?

Din punct de vedere al Proiectului-sens, un copil salvator poate fi conceput atunci când părintii au suferit mult, sau daca unul din părinți a suferit mult, tocmai pentru a-i salva, pentru a le aduce bucurie. Asadar, acel copil este conceput pentru a fi salvator. Dacă ești conceput pentru a fi salvator, sensul pe care îl vei exprima este sacrificiul, căci salvatorul nu este conceput pentru a avea o viață proprie, întotdeauna celalalt e mai important, eu nu sunt important, ceea ce e important este ca celalalt să fie bine. Problema acestor proiecte-sens este că nu se rezumă strict la părinți, ci generalizează rolul față de toți ceilalți. Într-adevar, salvatorii sunt persoane foarte eficace pentru ceilalți, însă când vor să facă ceva pentru ei înșiși, nu funcționează. Pentru că salvatorul nu este conceput pentru a avea propria sa viață.

Cred ca persoana cea mai cunoscută în rolul de salvator este Isus care a venit pe Pământ pentru a salva umanitatea și s-a sacrificat pe cruce. A iesi din conflictul de salvator e ca și cum Isus, la mijlocul vieții sale, își dă seama că nu trăiește pentru el. Se duce să își vadă discipolii și le spune: Ascultati,  de acum incolo vă veți descurca fără mine căci eu aleg să trăiesc pentru mine. Care credeti că e răspunsul celor din jur? Nu ne poți lăsa, nu ne poți face asta.

Asta e problema salvatorilor, au mereu un sentiment de vină și nu pot face nimic. Vina este cea care te va face să rămâi fidel acestui program.  Al doilea lucru care te determină să rămâi fidel acestui program îl reprezintă faptul că dacă rămâi în rolul de salvator, îți recuperezi valoarea. Valoarea reprezintă beneficiul de a rămâne în acest program. Așa că pendulezi mai tot timpul între valoare și vină, între sacrificiu și egoism. Când vorbesc de sacrificiu, mă refer la faptul că îl pun pe celălalt pe primul loc, celălalt este mai important decât mine. Iar când vorbesc de egoism, mă refer la faptul că doar eu contez, doar eu exist, nu-mi pasă de ceilalți. A ieși dintr-un astfel de proiect presupune alegerea unei căi de mijloc, trăiesc pentru mine, și pot fi atent și la ceilalți. Însă dacă balanța înclină mai mult spre sacrificiu, în ziua când te vei baga în seamă, vei avea impresia că ești un egoist. Și vei intra din nou în sacrificiu. Însă nu vorbim decât de o percepție internă falsă. Trebuie să înveți să te conectezi cu tine însuți, asta înseamnă să ieși din sacrificiu, să te bagi în seamă, să te vezi, căci atâta timp cât nu te bagi în seamă, nu poți nici să te respecți, nici să exiști.

Când există acest program de salvator, veți întâlni adesea nume de sfinți sau martiri și sunt oameni care sunt în slujba celorlalți: terapeuți, pompieri, medici, oameni care vor să îi salveze pe ceilalți sub o formă sau alta. Este și cazul supereroilor ce îi vedem adesea în filme. Niciunul nu are familie, niciunul nu are femeie, sau daca are și iese cu ea la un restaurant, iar la banca de lângă restaurant există vreun atac armat, el va lăsa femeia și se va duce imediat spre acel atac armat. Însă când se va intoarce în restaurant, femeia este deja plecată. Asta este viața unui supererou, de a trăi pentru ceilalți si nu pentru el. Acest proiect-sens va genera persoane capabile de un sacrificiu extrem în detrimentul propriilor persoane.

Vrei să afli care ți-e proiectul-sens? Ne putem întâlni prezențial sau online pentru a identifica împreuna propriul tău proiect-sens.

Dacă informația descoperită aici ți s-a părut utilă sau interesantă, fii generos și împartășește-o și cu ceilalți!

Pe aceeași temă:

Despre Raluca Rotaru

Raluca Rotaru

Raluca Rotaru

Bunã, sunt aici pentru a te ajuta sã intri în coerenta emotionalã de care ai nevoie, reconectându-te astfel cu adevãrata ta esentã: iubirea! Cred cu tãrie cã a fi coerent emotional reprezintã poarta ta cãtre fericire, asa cã permite-ti sã te cunosti, sã-ti întelegi emotiile, sã le accepti, iar mie permite-mi sa-ti fiu alãturi in aceastã cãlãtorie!

~Memorii Prenatale~ BioNeuroEmoție~Studiul Arborelui Genealogic~Consiliere Dezvoltare Personalã~Programare Neurolingvistică
Raluca Rotaru

Latest posts by Raluca Rotaru (see all)

17.07.2018 at 12:00 | Distribuie acest articol:

Vezi comentariile
Citește și

error: Continut protejat - Copyright ralucarotaru.ro