Mi-a plăcut mult interviul cu Evania Reichert, psihoterapeut de familie, ce afirmă că un copil are toate posibilitățile de a se manifesta dacă nu este oprit de adulți.
Am 56 de ani. M-am născut și trăiesc în Porto Alegre. Trăiesc în cuplu și am 3 fii, de 34, 32 și 31 de ani. Sunt de stânga și sunt ecologistă. Nu am credințe religioase. Cu cât oferim mai multe îmbrățișări și sărutări copiilor noștri…cu atât vor fi mai inteligenți! A educa bine este adevărata revoluție.
Ce este un copil?
O persoană cu toate posibilitătile pentru a se manifesta, o persoană ce ar putea fi tot ceea ce își dorește.
Fabulos.
Dacă nu este oprit de adulți.
Ne boicotăm copiii?
Punem presiune pe ei, le injectăm complexe de inferioritate, le transmitem stările noastre de nervozitate, le tăiem aripile, le inăbusim talentele, îi impiedicăm să își manifeste toate posibilitătile.
Poate că a educa înseamnă asta….
Nu sunt de acord! A educa înseamnă a ghida, inseamnă a forma fără a castra puterile unui copil.
Lăsându-l în voia lui?
Nu. Moderație, deci nu reprimare. Trebuie să dezvoltăm în copil abilități de autoreglare, să învețe să își măsoare acțiunile în fiecare fază.
Punând limite, nu?
Pereții uterului matern reprezintă niște limite calde pentru embrion. Brațele paterne care îl leagănă sunt pentru bebeluș o limită iubitoare..așadar, există limite, dar cu afecțiune și caldură și valoare formativă!
Ne maltratăm copiii?
Cine nu și-a certat copilul doar pentru că în acel moment se simțea nervos, țâfnos? Ne razbunăm pe ei din cauza problemelor noastre, îi umilim și ajungem chiar să îi și insultăm!
Ei, doamnă….
Da,da, noi, adulții, suntem foarte lași! Ceea ce nu am îndrăzni să îi spunem sau să îi facem unui adult de pe stradă sau de la serviciu, le-o spunem sau le-o facem copiilor noștri!
Chiar așa?
Casele adăpostesc cele mai mari violențe permise.
Cu ce consecințe?
Plăsmuim copii mai nesiguri, care nu se valorează, ce vor avea tendința să se maltrateze sau să maltrateze, să fie agresivi….
Cum se poate evita acest lucru?
Cu constiintă: ajutându-i să se autoregleze, evitând să îi pedepsim cu ieșirile noastre nervoase și cu vulnerabilitățile noastre. Tot ceea ce facem sau spunem trebuie să aibă un scop educativ. Dar bineînțeles, cum este mai simplu de condus un copil reprimat decât un copil sănătos și liber….avem dendinta de a modela copiii reprimați!
Și cum putem modela un copil sănătos?
Cu vaccinul confirmat de neuroștiința: afecțiune, căldură, iubire.
Ce spune neuroștiința despre acest lucru?
Că afecțiunea stimueaza sinapsă, interconexiunile între neuroni.
Da?
Da! De la la 1 an se stabilește în creierul uman cel mai mare număr de interconexiuni neuronale din întreaga sa viață. Și s-a constatat că iubirea părinților și a celor ce au grijă de bebeluș, căldura, afecțiunea exprimată prin mângâieri, sărutări, gadilături, îmbrățișări…dezvoltă sinapsele, multiplică rețelele neuronale!
Deci acel creier va fi mai dezvoltat.
Va avea o bază mai bună pe care se vor putea dezvoltă capacitățile ulterioare. Faptul că ai fost legănat, pupat, mângâiat, iubit, respectat…te va face mai inteligent1 Cu cât primesc mai multă iubire, cu atât am parte de mai multă inteligență pe viitor.
Ce se înțelege prin respect pentru copil?
Să fie tratat în funcție de ce se poate aștepta de la el în fiecare etapă a vârstei.
Dați-mi un exemplu
De la 1,5 ani la 3 ani, neocortexul infantil este incapabil să proceseze mai mult de două sau trei interdicții. Dacă îi adresăm 30 de NU copilului, vom avea impresia că nu ne va asculta de 27 de ori. Și nu este vorba despre asta!
Și despre ce este vorba?
Este vorba despre faptul că nu este capabil să înregistreze ordinele. Și să le spun, nu este un prim pas de autonomie personală, pentru a sublinia identitatea: prin urmare, este ceva sănătos.
Și când va fi copilul capabil să înțeleagă NU-urile?
Începând cu 3,5 sau 4 ani înregistrează bine orice ordin. Atunci trebuie să fim atenți pentru a evita filiarhaturile.
Ce sunt astea?
Există patriarhatul-condus de tată, matriarhatul, condus de mamă și filiarhatul, condus de fiu. Să căutăm mai bine heterarhia, adică fiecare să aibă un loc.
La ce vârstă apare în copil conștiința genului?
De la trei la șase ani se dezvoltă pulsiunea sexuală și apare diferențierea de gen, cât și cea a cunoașterii.
Ce pulsiune este asta?
Curiozitatea de a ști, de a cunoaște, de a explora: dacă reprimi pulsiunea sexuală a unui copil, îi reprimi impulsul de a cunoaște!
Cu ce au greșit părinții tăi în educația ta?
Trăiam la țară și din ignoranță, m-au pus să lucrez de foarte mică, m-au încărcat cu mari responsabilități familiare….Asta m-a făcut să fiu întreprinzătoare, dar și să mă simt imprescindibila pentru binele celorlalți, lucru foarte dăunător…
Guvernul spaniol propune școlarizarea copiilor încă de la naștere….
Asta poate să compomita această primă fază de formare a persoane, în care principalul aliment este afecțiunea. Alertă: Organizația Mondială a Sănătății anticipează că în 20 de ani, principala afecțiune a umanității va fi depresia!
Spuneți-mi că sunteți optimistă și că se va îmbunătăți educația copiilor.
Să fim în fiecare zi mai conștienți de importanța primilor ani ai vieții….dacă nu, ne vom juca cu viitorul umanității. Niciodată până acum n-am știut atâtea despre copilărie: dacă aplicăm aceste cunoștințe, vom face loc unicii mari revoluții cu adevărat!
Da?
Da, pacea pe Pământ începe în burta mamei.
Articolul original îl puteți găsi aici.
0 Comentarii